(Romanian version only)
Lunete (Telescoape refractoare)
Notiuni
despre lunete
O categorie
aparte de lunete - "junk telescopes"
Lunete/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate
Telescoape
reflectoare (in special telescoape Newton)
Notiuni
despre telescoapele Newton
Newtoniene/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate
Binocluri
Notiuni
despre binocluri
Binocluri
- cat costa si de unde pot fi cumparate
Accesorii
pentru instrumente astronomice
Oculare
Lentile
Barlow
Diagonale
Cautatoare
Accesorii
- cat costa si de unde pot fi cumparate
Lunete (Telescoape refractoare)
Notiuni
despre lunete
Prima luneta a fost construita in Olanda la inceputul
anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste
una si o foloseste la observatii astronomice.
Lunetele au cedat treptat locul in astronomia
profesionista telescoapelor reflectoare deoarece
oglinzile acestora pot fi fabricate in dimensiuni
mult mai mari si sunt mai usor de prelucrat. Cea
mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897
la observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru
al obiectivului de 102 cm cu o distanta focala
de 19,4 m.
Aici (http://www.seds.org/billa/bigeyes.html)
gasiti o lista cu cele mai mari instrumente astronomice
din lume si linkuri catre paginile observatoarelor
care le gazduiesc.
Lunetele (schema de principiu aici)
folosesc principiul de refractie a luminii - atunci
cand lumina trece prin obiectivul lunetei este
refractata (indoita) si ajunge intr-un punct numit
focar, unde este examinata printr-un "ocular"
- o lupa mai sofisticata.
La inceputurile lunetelor, problema cea mai mare
era aberatia cromatica - un halou colorat in jurul
obiectelor vazute prin luneta. Problema este inerenta
tuturor obiectivelor de luneta formate dintr-o
singura lentila si nu se poate corecta, indiferent
de forma lentilei sau tipul sticlei. Dar se poate
corecta prin construirea unui obiectiv format
din doua lentile, fiecare fabricata dintr-un soi
diferit de sticla, o sticla numita flint si cealalalta
crown. Obiectivele respective se numesc acromate.
Exista si obiective apocromate (foarte
scumpe) formate din trei lentile, fiecare din
cele trei lentile dintr-o alta sticla.
Lunetele sunt foarte performante la observatii
planetare deoarece dau imagini cu contrast si
calitate ridicata. Dar costul lor este foarte
mare si de aceea pentru observatii deep sky un
telescop reflector este de preferat, din cauza
pretului mai scazut. Lunetele sunt mult mai usor
de folosit si intretinut decat telescoapele deoarece
nu necesita operatii de colimare (aliniere
a partilor optice) si nu sunt afectate foarte
mult de tulburenta instrumentala (curenti de aer
in tub). Singura problema este ca un obiectiv
de luneta costa mult mai mult decat o oglinda
de telescop de acelasi diametru, mai ales daca
este vorba de diametre peste 80-90 de mm.
O
categorie aparte de lunete - "junk telescopes"
Un "junk telescope" este un instrument
(de obicei o luneta de 50 mm sau 60 mm ) de calitate
foarte proasta dar care din pacate tenteaza pe
multa lume din cauza pretului scazut si disponibilitatii
in magazine obisnuite, chiar si in Romania. Unele
instrumente din categoria aceasta au lentile de
plastic, care nu ofera nici pe departe calitatea
necesara a imaginii pentru a putea fi folosite
in astronomie. Pentru a obtine imagini de calitate
este nevoie ca lentila sa fie din sticla slefuita
si nu presata. Acest lucru poate fi verificat
la cumparare privind lentila sub un unghi inclinat,
intr-un spatiu luminos. Daca lentila este presata
atunci pe suprafata ei vor aparea ape neregulate.
In plus, obiectivul lunetei trebuie sa fie alcatuit
din 2 lentile, lucru usor de verificat daca ne
uitam cate reflexii se vad in lentila obiectiv.
Daca vedem 4, inseamna ca avem 4 suprafete optice
distincte, ceea ce tradeaza un obiectiv acromat
'air-spaced', deci ok.
Trepiedele si monturile acestor instrumente sunt
de obicei foarte fragile, imaginea tremurand cand
se face focalizarea sau cand se misca instrumentul,
acest lucru ingreunand foarte mult observatiile.
Preferabil este ca trepiedul sa fie din lemn,
cele metalice fiind construite din tabla de aluminiu
subtire. Trepiedul poate fi stabilizat foarte
mult prin scaderea inaltimii picioarelor in cazul
trepiedelor cu inaltime reglabila si prin prinderea
unei greutati de piesa care leaga cele trei picioare.
In unele cazuri pentru reclama (sau mai bine zis
minciuna comerciala!) pe cutie scrie ca luneta
poate ajunge la puteri de marire de pana la 600x,
lucru posibil in teorie, dar total de nefolosit
in practica, un asemenea instrument avand un grosisment
maxim util - adica la care se mai vede ceva
- de aproximativ 200x.
Un alt lucru care face un instrument prost sunt
ocularele inferioare de tipul Huygens (sunt
inscriptionate cu literele HM), oculare care ofera
campuri vizuale mici si imagini nu prea grozave.
Designul a fost inventat de Christiaan Huygens
acum 400 de ani si este folosit pentru ocularele
de microscop. Focuserele sunt de 0.96" (un inch
este unitatea de masura de baza americana, egala
cu 2.54 cm, folosita in acest articol din motiv
de fabricatie, nu stiintific) nu de dimensiunea
standard de 1.25", producand vignetare
(nu toata lumina care vine de la obiectiv ajunge
in ocular datorita diametrului prea mic al focuserului).
Cautatorul in cele mai multe cazuri are diametru
mic si optica de proasta calitate, dar ce este
mai rau ofera un camp vizual minuscul (aproximativ
2 grade, un camp normal avand in jur de 7 grade).
Foarte important de stiut este ca nu toate lunetele
de diametre mici intra in categoria junk telescope.
Daca caliatea obiectivului este corespunzatoare
si luneta are un pret rezonabil, 50-70$, cu cateva
modificari (schimarea focuserului si a ocularelor)
poate deveni un instrument de calitate care il
puteti folosi fara probleme la observatii.
Lunete/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate
La ora actuala (martie 2003) in Romania nu exista
un magazin profilat care sa comercializeze instrumente
astronomice. Singura solutie pentru cei care isi
doresc un instrument nou este sa il achizitioneze
din strainatate. Desigur cea mai bogata oferta
vine din Statele Unite. Dar din pacate achizitionarea
unui instrument de acolo este foarte problematica
din cauza costurilor postale uriase care echivaleaza
costul instrumentului. In plus majoritatea firmelor
nici nu trimit in Romania. O alta solutie ar fi
cumpararea din Franta de la magazinul La
Maison de l'Astronomie.
Ei trimit in Romania si cheltuielile postale sunt
mai mici, dar preturile instrumentelor sunt destul
de piperate. Puteti comanda online un catalog
gratuit cu toate produsele lor, va veni la aproximativ
trei saptamani de la data comenzii. Dar...
In Statele Unite locuieste Alin Tolea, astronom
roman. Alin a cumparat si trimis in Romania optica
pentru multi amatori romani, fara nici un cost
in plus fata de pretul opticii si al postei. De
aceea cea mai buna solutie este sa cumparati obiectivul
+ accesorii din State si sa construiti luneta
singuri. Adresa e-mail a lui Alin este [email protected]
Sursa pentru obiective de luneta este Apogee
Inc.
Toate obiectivele sunt acromate. Primul numar
reprezinta diametrul obiectivului si al doilea
distanta focala. Preturile (martie 2003) sunt:
60mm x 360mm -- $20
60mm x 700mm -- $20
60mm x 900mm -- $25
60mm x 1000mm -- $25
70mm x 320mm -- $60
80mm x 320mm -- $50
80mm x 400mm -- $50
80mm x 560mm -- $60
80mm x 720mm -- $70
80mm x 1200mm -- $80
90mm x 1000mm -- $85
102mm x 640mm -- $300
102mm x 1000mm -- $179
102mm x 1300mm -- $179
127mm x 1140mm -- $249
La pretul de mai sus se adauga posta pana la Alin - in Statele Unite - (6$ pentru un pachet mic, 10$ pentru unul mai mare) plus posta pana in Romania.
Lentile acromate pentru lunete
se pot comanda in principiu si la IOR. O avertizare
totusi: desi mai multi au incercat, NICI UNUL
dintre astronomii amatori din Romania pe care
ii cunoastem nu a reusit sa obtina un asemenea
obiectiv de la IOR.
IOR Bucuresti:
E-mail: [email protected]
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica
si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan
Georgeta sau Domnul Ursu de la Calcul Optic.
Cheltuielile postale din Statele Unite pana in
Romania pentru un pachet cu dimenisuni mai mici
de 150x150x600 mm sunt in functie de greutate
(25 februarie 2003):
0.5 pound = 7.65 $
1 pound = 453g = 10.85 $
1.5 pounds = 679g = 14.05 $
2 pounds = 906g = 17.35 $
Pentru mai multe informatii despre pretul postei
din SUA pana in Romania:
Pagina
postei SUA (http://www.usps.gov)
Calculatorul
postal (http://ircalc.usps.gov)
Costul
pachetelor in functie de greutate
(http://ircalc.usps.gov/weight.asp?Contents=1)
Telescoape reflectoare (in special telescoape Newton)
Notiuni
despre telescoapele Newton
Telescoapele Newton folosesc o oglinda concava
asezata in partea din spate a tubului pentru a
aduna lumina si o oglinda secundara plana inclinata
de obicei intr-un unghi de 45 grade pe axul optic
principal al oglinzii concave. Oglinda secundara
are rolul de a trimite lumina venita de la oglinda
principala in ocular. Aici
aveti o schema care ilustreaza procesul.
Afara de telescoapele Newton, mai exista si alte
tipuri de reflectoare mai putin cunoscute cum
ar fi telescoapele Herschel care nu folosesc
o oglinda secundara, lumina de la oglinda principala
fiind trimisa direct in ocular. Un alt tip de
telescop reflector este Cassegrain, cu
o oglinda secundara convexa care are rolul de
a arunca lumina inapoi spre oglinda principala,
apoi lumina trece printr-o gaura in centrul oglinzii
principale si imaginea se formeaza in spatele
oglinzii principale (schema de principiu aici).
De mai bine de 300 de ani Newtonienele cunosc un
permanent proces de imbunatatire ajungandu-se de
la primele oglinzi din speculum (metal slefuit
cu reflectivitate mult mai mica decat oglinzile
actuale) la oglinzi din sticla acoperite cu argint
sau aluminiu.
O oglinda de telescop este mult mai ieftina decat
o lentila de luneta de acelasi diametru (o singura
suprafata optica de slefuit, sticla nu trebuie sa
fie transparenta, etc), acest lucru ducand la o
raspandire mai mare a acestora in defavoarea lunetelor.
Oglinzile cu diametru mai mic de 120 mm si cu raport
f:d (raportul dintre distanta focala si diametrul
obiectivului) mai mare de 8 pot fi sferice, la diametre
mai mari de 130mm folosindu-se oglinzi parabolice.
Indiferent de tipul oglinzii toate sunt construite
dintr-un disc de sticla slefuit concav, acoperit
cu un strat reflector de aluminiu, iar unele oglinzi
slefuite de amatori sunt argintate, inconvenientul
fiind ca argintarea trebuie refacuta periodic. Oglinzile
moderne sunt acoperite si cu un strat protector
de SiO sau SiO2 (cuartz).
Reflectoarele sunt ideale pentru observatii deep
sky mai ales cand e vorba de telescoape cu diametrul
oglinzii mai mare de 150 mm. Telescoapele reflectoare
dau imagini perfect acromate, dar sunt mai greu
de intretinut decat o luneta, fiind necesare operatiuni
periodice de colimare (aliniere) a opticii. Modelele
cu tub intreg sunt sensibile la turbulenta instrumentala
si au contrast mai scazut decat o luneta de acelasi
diametru. Dar, ca idee, pentru observatii la planete
si la Luna, un telescop de 150 mm da acelasi constrast
ca si o luneta de 100 mm, dar telescopul costa de
2-3 mai putin si aduna de 2.25 ori mai multa lumina...
Newtoniene/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate
In Romania nu exista un magazin specializat care
vinde reflectoare (martie 2003). Dar in curand
speram sa apara amatori experimentati care sa
construiasca telescoape si sa le ofere spre vanzare.
Vestea buna este ca exista deja amatori romani
care slefuiesc oglinzi pentru vanzare!
Pentru oglinzi de telescop cu diametre de 100,
150, 200, 250 si poate 300 mm luati legatura cu
Eugen Radu din Sebes:
E-mail: [email protected]
Adresa postala:
Radu Eugen
Str. Stefan cel Mare nr. 68
Sebes, ALBA 2575
Telefon: 0258-734041 sau 0745 - 912224.
Pentru oglinzi de telescop mici cu diametre de
100 mm, sferice, aluminizate luati legatura cu
Attila Soo din Tg Mures:
E-mail: [email protected]
Adresa postala:
Soo Attila
Str. Bul. 1 Dec 1918, Nr 235
Apt.26
TG-Mures 4300
Jud. Mures
Puteti comanda la IOR oglinzi principale (numai
sferice), oglinzi secundare, sau pentru cei interesati
tot la IOR se pot aluminiza oglinzi. Din pacate
se pare ca oglinzile principale IOR au o calitate
indoielnica (conform mai multor surse). Dar aluminizarea
este de buna calitate.
IOR Bucuresti:
E-mail: [email protected]
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica
si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan
Georgeta sau Domnul Ursu de la Calcul Optic.
[Actualizat 17 Apr 2003]: Pentru aluminizare la
IOR luati legatura cu:
Matei Silviu
Email: [email protected]
Telefon 0740 114 719 sau 250 71 76
Adresa: B-dul Nicolae Titulescu Nr.121 Bl.2 Sc.4
Et.8 Ap.150 Sect 1, cod 70000 Bucuresti
Oglinzi principale si secundare se pot cumpara
si din Statele Unite prin intermediul lui Alin
Tolea ([email protected]).
Prima optiune este Orion
Telescopes.
Oglinzile principale Orion reflecta minim 88%
din lumina, sunt aluminizate si acoperite cu SiO.
Preturile sunt (25 februarie 2003):
1 inch (") = 2,54 cm
Oglinda sferica 4.5" f/8: 40 $
Oglinda parabolica 6" f/6.7: 99 $
Oglinda parabolica 6" f/8: 99 $
Oglinda parabolica 8" f/5: 189 $
Oglinda parabolica 8" f/6: 189 $
Oglinda parabolica din pyrex 10" f/4.7: 349 $
Orion vinde si oglinzi secundare (este listata
axa mica):
28mm = 14.95 $
35mm = 17.95 $
40mm = 20.95 $
52mm = 22.95 $
Discovery
Telescopes vinde o gama larga de oglinzi principale
si secundare. Preturile (februarie 2003) sunt
mai mari decat la Orion Telescopes:
1.Oglinzi aluminizate, reflectivitate 89%, acoperite
cu SiO:
4.25" f/4: $80
4.25" f/10: $80
4.5" f/7.9: $80
6" f/5: $139
6" f/8: $139
8" f/6: $179
10" f/4.5: $349
10" f/5.6: $349
2. Oglinzi aluminizate, din pyrex, acoperite cu
SiO, reflectivitate 94%:
6" f/5: $165
6" f/8: $165
8" f/6: $225
10" f/4.5: $490
10" f/6: $490
12.5" f/5: $675
12.5" f/6: $675
14" f/4.5: $899
15" f/5: $1299
Oglinzi secundare din pyrex (axa mica listata):
1.00": $25
1.30": $30
1.52": $37
1.83": $45
2.14": $59
O alta sursa de instrumente si optica sunt diversi
dealeri din Ungaria:
- AstroTech Kkt.
VIRTUARIUM, H-6500 BAJA, Czirfusz u. 28/B. (HUNGARY)
tel: +36-20-9370-042 (telefon mobil)
fax: +36-79-427-001
Persoana de contact: Tibor Hegedus
H-6501 BAJA, PF. 116. - Hungary
http://www.bajaobs.hu/baja/astrotch.htm
email: [email protected]
La AstroTech Kkt. se pot face si aluminizari si acoperiri cu SiO pentru oglinzile principale.
- Gemini BT
2091 Etyek, Alsegy u. 7. Tel: (22) 223-022
- Telescopium Kft.
1111 Budapest, Budafoki zt 41/b. Tel/fax: (1)209-0542, (20) 944-4579
http://www.telescopium.hu
- Unioptik BT
1173 Budapest, Vaszt sor 44. Tel: (1) 257-2850
Preturile (sursa Alin Tolea, ianuarie 2003):
Oglinda sferica 4.5" f:8: 15 $
Oglinda parabolica 6" f:5 (lambda/8): 35$
Oglinda parabolica 8" f:4 (lambda/4): 89$
Desi multi ar putea fi tentati de pretul mic Alin Tolea nu recomanda oglinda de 8" f:4 (explicatia aici). La aceste preturi se adauga posta pana la Alin - in Statele Unite - (in medie 10 $) plus posta pana in Romania (vezi capitolul Lunete/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate).
Nu este foarte greu sa construiti un telescop daca aveti partea optica, dupa o luna de lucru lejer il puteti folosi la observatii. Cel mai usor de construit este un telescop Dobson. Dobsonienele sunt tot telescoape Newton, singurul lucru care le deosebeste fiind o montura alt-azimutala foarte simpla si eficienta. Pe pagina Sidewalk Astronomy gasiti cele mai bune planuri de pe internet pentru constructia unui astfel de telescop. O alta resursa excelenta este cartea "The dobsonian telescope" de Kriger si Berry, scanata de Alin Tolea si aflata online la adresa de aici (http://www.astroclubul.org/astroclub/publicatii/altele/kb.html).
Cei interesati de slefuirea unei oglinzi de 200 mm pot consulta cartea "Laboratorul astrofizicianului amator" de Matei Alexescu, scanata de Ovidiu Vaduvescu si aflata online aici.
La ora actuala cel mai mare instrument din Romania folosit de un amator este cel construit de Octavian Stanescu din Timisoara. Telescopul lui Octavian este un Newtonian pe montura Dobson, cu diametrul oglinzii principale de 38 cm.
Binocluri
Notiuni
despre binocluri
Dupa "Binoculars"
de Roy Bishop, articol aparut in RASC Observer's
Handbook 2002
Subcapitolele "Caracteristicile binoclurilor",
"Prismele" si "Acoperiri anti reflex" de Emil
Neata.
Un binoclu este indispensabil
pentru observatorul experimentat si in special
cea mai buna alegere pentru un incepator care
inca nu cunoaste foarte bine cerul si pentru
care campul vizual mic al unui telescop si
orientarea confuza a imaginilor va avea in
mod sigur ca rezultat mai multa frustrare
decat placere.
Din pacate multi incepatori care nu cunosc
destule lucruri despre instrumentele astronomice
cumpara un "junk telescope", care datorita
calitatii deosebit de proaste si dificultatii
de folosire ramane uitat intr-un colt al casei,
nefolosit de nimeni. Aceasi suma de bani poate
fi investita intr-un binoclu, care datorita
campului vizual mare si imagini normal orientate
(Nord in sus, Est la stanga) va fi de mare
ajutor pentru primii pasi in astronomie si
va oferi imagini unice ale cerului.
Binoclurile care maresc de 6 pana la 8 ori
sunt ideale pentru gasirea planetelor in crepuscul,
studierea constelatiilor si nebuloaselor obscure,
dar si pentru observarea cometelor de dimensiuni
mari (peste 5 - 10 minute diametru). Un binoclu
care mareste de la 10 la 20x ofera cele mai
bune imagini ale unor obiecte cu diametrul
de cateva grade, cum ar fi Hyadele, Pleiadele
si Galaxia din Andromeda; deasemenea cu acest
binoclu se obtin cele mai bune imagini ale
suprafetei lunare.
Binoclurile ne permit sa vedem Universul cu
amandoi ochii, din acest lucru rezultand mai
multe avantaje: un simt imbunatatit al realitatii
si adancimii; un mod de observare relaxat;
o vedere completa in sensul ca regiunile oarbe
ale ochiului (asociate cu vasele de sange
si regiunea unde nervul optic este atasat
de retina) sunt compensate de campul vizual
oferit de celalalt ochi; obiectele slab stralucitoare
sunt mai usor de reperat si par mai luminoase
atunci cand sunt privite cu amandoi ochii,
deoarece la un binoclu suprafata care colecteaza
fotonii este dubla fata de o luneta sau un
telescop de acelasi diametru.
Caracteristicile binoclurilor: Caracteristicile
unui binoclu sunt specificate de doua numere,
inscrise de obicei pe binoclu, de exemplu,
7x50 sau 8x30. Primul numar, incluzand "x",
este puterea de marire (grosismentul); al
doilea numar este diametrul lentilelor din
fata (obiectivul) in milimetri. Raportul dintre
diametrul obiectivului si grosisment stabileste
luminozitatea unui binoclu. Pentru
un binoclu cu luminozitate buna acest raport
trebuie sa fie mai mare sau egal cu 4 sau
maxim 5. Daca rezultatul raportului este sub
aceasta limita, cu binoclul in cauza se vor
distinge dificil obiectele slab stralucitoare.
O alta caracteristica la fel de importanta
este "exit pupil" (pupila de iesire)
care este diametrul fascicolului de lumina
care iese din ocular. Diametrul pupilei de
iesire poate fi usor calculat impartind diametrul
obiectivului la grosisment (de exemplu un
binoclu 7x35 are o pupila de iesire de 35/7=5
mm). Este important ca numarul respectiv sa
fie cat mai mare, dar nu mai mare decat marimea
pupilei observatorului. Pupila ochiului uman
se poate dilata pāna la maxim 7 mm pentru
oamenii tineri si scade la 4 - 5 mm odata
cu inaintarea in varsta. De aceea, in loc
de un binoclu 7x50 (pupila de 50 mm/7 = 7.1
mm) potrivit pentru un om de 16 - 20 ani,
am recomanda un 10x50 (pupila de 50 mm/10
= 5 mm) potrivit si pentru varsta de 25-30
de ani si mai incolo...
Binoclurile au campuri vizuale aparente
(campul aparent depinde de diametrul lentilelor
ocularului) de aproximativ 50 grade, cand
sunt echipate cu oculare standard, pana la
campuri de 70 grade cand au oculare cu camp
larg. Campul vizual real (diametrul
unghiular al portiunii de cer vizibila prin
instrument - in mod obisnuit de la 3 pana
la 10 grade) este egal cu campul aparent impartit
la grosisment. Rezulta ca portiunea de cer
vizibila scade in diametru rapid odata cu
cresterea puterii de marire.
O categorie aparte o reprezinta binoclurile
zoom, cu marire variabila. Desi tentante
la prima vedere, ele prezinta marele dezavantaj
de a avea cāmpul mult mai mic decāt un binoclu
cu marire fixa. De exemplu, un binoclu 7x50
are un camp tipic de 7 grade, iar un binoclu
7 - 20x50 are doar un camp de 4 grade cand
este folosit la cea mai mica marire. Binoclurile
zoom nu sunt pentru astronomie...
Care este cel mai bun binoclu pentru astronomie?
Nu exista un raspuns simplu. Aproape orice
binoclu va arata mult mai mult decat poate
fi vazut cu ochiul liber; totusi, pentru a
putea fi folosit in astronomie diametrul lentilelor
obiectivului ar trebui sa fie cel putin de
30 mm. Deasemenea, binoclurile mici dar de
calitate sunt de preferat celor mari dar de
calitate indoielnica.
Acoperiri anti reflex: Pentru transimisia
maxima a luminii si pentru imagini cu contarast
ridicat pe lentilele obiectivului se aplica
un strat anti reflex care imbunatateste considerabil
calitatea binoclului. Aceste acoperiri sunt
de doua tipuri:
1) Cu florura de magneziu - in acest caz binoclul
este unul coated, iar reflectiile de
pe lentila obiectivului au culoare albastra.
Daca florura de magneziu este aplicata pe
toate suprafetele optice binoclul este fully
coated.
2) Cu straturi dielectrice - optica este acoperita
cu straturi multiple din diverse materiale,
acoperirea fiind superiora celei cu florura
de magneziu. In acest caz binoclul este multicoated,
iar reflectiile de pe lentilele obiectivului
au culoare verde sau grena inchis.
Multe din binoclurile de pe piata au acoperiri
numite "ruby coatings" pe lentilele
obiectivului, acestea avānd o puternica culoare
rosie. Aceste acoperiri NU au rol antireflex,
sunt aplicate pentru a mari contrastul imaginilor
terestre vazute in timpul zilei. Binoclurile
cu "ruby coatings" nu se preteaza bine la
observatii astronomice.
Binocluri de proasta calitate: Imaginile
vazute prin binoclurile de proasta calitate
sunt sterse, ochiul se va obosi incercand
sa compenseze optica imperfect aliniata, mecanismul
de focalizare de obicei este flexibl si plin
de un exces de vasilina pentru a masca imperfectiunile
mecanice. Evitati binoclurile zoom (cu grosisment
variabil), cele care nu au mecanism de focalizare
(ajustare diferentiala a celor doua oculare)
si de modificare a ecartului (distantei dintre
ochi). Tinand cont ca binoclurile contin cel
putin 14 piese de sticla, cu 36 suprafete
optice, doua focusere si unele au optica cu
acoperiri speciale, nu este de mirare ca multe
au aceleasi preturi ca o camera video. Cand
este vorba despre instrumente optice de obicei
calitatea este pe masura pretului.
Stabilitatea: Daca doriti sa folositi
un binoclu pentru observatii astronomice este
recomandabil sa aveti un tripod pe care sa
il fixati. In felul acesta se elimina vibratiile
continue ale imaginii care apar cand binoclul
este tinut in mana, mai ales la puteri de
marire de peste 15x. Pentru a putea fi atasat
unui tripod binoclul trebuie sa aiba o piulita
incorporata in corpul principal, in partea
de mijloc, inspre obiectiv.
Un tip recent de binocluri sunt cele cu stbilizare
de imagine, produse de firma Canon, care au
un microprocesor electronic incorporat pentru
compensarea vibratiilor cauzate de tinerea
in mana.
Prismele: Fiecare binoclu este construit
in in jurul unor prisme interne numite prisme
Porro. Prismele au decat rolul de a redresa
imaginea. Prismele Porro au fost inventate
de Ernst Abbe in 1894 si binoclurile care
le folosesc aduna lumina prin lentilele obiectivului
apoi o reflecta pe aceste prisme in ocular.
Din aceste reflectii si mariri rezulta o imagine
marita si corect orientata.
Prismele Porro de calitate sunt confectionate
din sticla BaK4 (bariu crown), iar cele de
calitate mai slaba din sticla BK7 (borosilicat).
Prismele din BaK4 transmit in ocular practic
toata lumina care intra in lentilele obiectiv
(ceea ce expertii in optica numesc "reflectie
interna totala") si creaza imagini cu luminozitate
mare. Prismele din BK7 nu sunt la fel de eficiente;
in consecinta obiectele vazute prin binoclu
apar mai slab stralucitoare.
Factorul de vizibilitate: Produsul
dintre grosisment (M) si diametrulul lentilelor
obiectivului (D) se numeste factor de vizibilitate.
In cazul a doua binocluri, dintre care unul
are grosismentul de doua ori mai mare decat
celalalt si diametrul obiectivului tot de
doua ori mai mare, factorul de vizibilitate
(MxD) indica faptul ca in binoclul mai mare
se vor vedea de patru ori mai multe detalii
decat in celalalt si obiectele astrale vor
aparea de patru ori mai stralucitoare (de
exemplu un binoclu 16x60 arata de patru ori
mai multe detalii si astrele apar de patru
ori mai stralucitoare decat intr-un binoclu
8x30).
Un alt exemplu: dorim sa comparam un binoclu
10x65 cu unul 7x40. Aflam factorul de vizibilitate
pentru primul: 10 X 65 = 650. In cazul celui
de-al doilea factorul de vizibilitate este
7 X 40 = 280. Se face impartirea 650 / 280
= 2,3. Asta inseamna ca binoclul 10x65 arata
de 2,3 ori mai multe detalii si poate vedea
obiecte de 2,3 ori mai slab stralucitoare
decat binoclul 7x40.
Diagrama de performanta a binoclurilor:
Diagrama de aici
poate fi folosita pentru a compara rapid diferite
binocluri in functie de abilitatea lor de a arata
detalii pe cerul de noapte. Axa verticala este
puterea de marire M; axa orizontala reprezinta
diametrul lentilelor obiectivului (apertura) D.
Reteua uniforma de puncte mici este un ghid pentru
citirea diagramei. Cele cinci linii drepte indica
diametre constante ale pupilei de iesire, de 3,
4, 5, 6 si 7 mm, marcate de numerele si de cercurile
care corespund acestor diametre, langa capatul
de sus al fiecarei linii.
Cele cinci linii curbe diagonale indica valori
constante ale MxD (factorul de vizibilitate),
crescand cu puteri succesive ale lui 2 inspre
dreapta sus (100, 200, 400, 1600). Fiecare punct
mare reprezina o marime obisnuita a binoclurilor.
Sagetile din coltul dreapta jos indica directiile
de pe diagrama in care diverse cantitati cresc
cel mai rapid.
Cateva exemple evidente care rezulta din diagrama:
pentru observatii astronomice un binoclu 10x50
va arata de doua ori mai multe detalii decat un
binoclu 7x35; un binoclu 11x80 si unul 15x60 sunt
la fel de performante - pentru ca punctele se
afla pe aceasi curba diagonala; un binoclu 10x50
este mai bun decat un 7x50 pentru vizibilitate
(dar daca consideram campuri vizuale aparente
egale, binoclul 7x50 va arata o portiune de cer
de doua ori mai mare decat cel cel 10x50).
Binocluri
- cat costa si de unde pot fi cumparate
In strainatate, o posibila oferta poate veni din
Canada (Toronto) prin intermediul lui Ovidiu Vaduvescu
([email protected]), astronom roman stabilit acolo.
O sursa este Khan
Scope, magazin care ofera o gama larga de
binocluri la preturi destul de accesibile. Preturile
(martie 2003):
Sky Mentor 8-20 x 50 zoom binocular - $99
Can (US 64)
Sky Mentor 8-32 x 50 zoom binocular - $129
Can (US 64)
Sky Mentor 20 x 60mm binocular - $129 Can
(US 64)
Sky Mentor 11 x 70mm binocular - $179.95 Can
(US 116)
Sky Mentor 15 x 70mm binocular - $199.00 Can
(US 129)
Sky Mentor "Saxon" 10-30 x 60 Triple Zoom
binocular - $189.00 Can (US 122)
Sky Mentor 12-60 x 70 Zoom binocular - $299.00
Can (US 192)
Pentru a evalua pretul postei pana in Romania
mergeti la pagina Canada
Post, unde introduceti codul L4W5H4, apoi Romania).
[Actualizat 5 apr 2003]: Urmatoarele doua
firme din Germania si Canada ofera de asemenea
binocluri astronomice noi (15-25x70-100) la
preturi destul de avantajoase (100-250 US$).
Verificati urmatoarele materiale pt mai multe
amanunte:
APM-Telescopes (Germania).
Contact person: Markus Ludes
Skycraft Binoculars Canada.
Contact person: Steve Kirk
Alte recomandari/discutii.
[Actualizat 25 Apr 2003 - Colimare]
Prin intermediul lui Alin Tolea ([email protected]),
din Statele Unite se pot cumpara binocluri de
la Orion
Telescopes. Pentru informatii despre preturi
mergeti la adresa de aici.
Tot prin intermediul lui Alin se pot cumpara binocluri
si accesorii pentru binocluri de la Surplus
Shed. Oferta este destul de limitata si majoritatea
binoclurilor prezentate acolo nu sunt foarte bune
pentru observatii astronomice, dar daca verificati
frecvent pagina poate aveti noroc sa gasiti ceva
de calitate la un pret mic.
Pentru a evalua cheltuielile postale de la
Alin, din SUA, pana in Romania vezi capitolul
"Lunete/Optica - cat costa si de unde pot
fi cumparate".
In Romania la ora actuala (martie 2003) nu avem
cunostinta de existenta unui magazin specializat
care vinde binocluri. Dar, binocluri bune se gasesc
in targuri (cautati in orasul dumneavoastra),
iar daca aveti drum prin Bucuresti puteti cauta
la consignatiile de pe strada Kovaci la Nord de
Piata Unirii, unde uneori sa gasesc binocluri
chiar si de dimensiuni mari. Alta sursa poate
fi un magazin de anunturi online. Incercati de
exemplu aici.
Accesorii pentru instrumente astronomice
Oculare
Un ocular influenteaza foarte mult performanta
unui instrument astronomic, fiind o parte
LA FEL de importanta ca si obiectivul.
Cele mai simple oculare sunt compuse din doua
lentile (Oculare Huygens, Ramsden - inventate
pentru uzul in microscoape), iar cele mai
noi si performante au opt lentile.
Ocularele cele mai comune pe piata sunt Kellner
(camp aparent 36-45 grade), Orthoscopic
(45 grade), Plossl (48-52) si ocularele
Ultrawide cu un camp aparent urias (52-85
grade), dar un pret pe masura. Aici
gasiti schemele de principiu ale acestor tipuri
de oculare.
Indiferent de tipul ocularului pe el veti
gasi inscriptionata distanta focala a acestuia,
in mm. Cunoscand distanta focala a ocularului
si a instrumentului, puteti afla grosismentul
(puterea de marire a instrumentului), impartind
distanta focala a instrumentului la cea a
ocularului.
O alta carecteristica foarte importanta a
unui ocular este campul vizual. Exista doua
tipuri de campuri vizuale: campul real
si campul aparent. Campul real defineste
dimensiunea unghiulara a portiunii de cer
vizibila prin instrument, iar campul aparent
este stabilit din fabricatie si depinde de
dimensiunea lentilelor folosite in ocular.
Cu cat campul real al instrumentului este
mai mare cu atat veti vedea o portiune mai
mare din cer atunci cand priviti prin instrument.
Pentru a afla campul real, cunoscand campul
aparent trebuie sa faceti raportul dintre
campul aparent si puterea instrumentului.
De exemplu daca aveti un ocular Plossl si
cand il folositi in instrument rezulta un
grosisment de 100x, atunci campul vizual real
va fi 50/100 (Plossl are campul aparent intre
48-52 grade) = un camp de 0.5 grade, o sa
incapa Luna in intregime.
Alte caracteristici specifice unui tip de
ocular sunt: eye relief - este distanta maxima
la care se poate departa ochiul de ocular
astfel incat intregul camp real sa fie vizibil.
Cu cat este mai mare eye-relieful, cu atat
mai comoda este observarea.
Ocularele cu focala scurta sufera si de eye-relief
mic, adica trebuie sa va "lipiti" ochiul de
ocular ca sa vedeti tot campul, lucru care
duce la murdarirea frecventa a lentilei finale
a ocularului. Chiar si Plossl-urile sufera
de aceasta problema. De aceea, este bine sa
evitati ocularele cu distanta focala foarte
mica, 6 - 7 mm fiind limita practica pentru
un Plossl.
Exit pupil (pupila de iesire) - este
diametrul fascicolului de lumina care iese
din ocular, NU diametrul ultimei lentile a
ocularului. Scade in diametru cu cat distanta
focala a ocularului este mai mica. Este egal
cu diametrul obiectivului impartit la puterea
de marire. De exemplu, un binoclu 7x50, (marire
7x, diametru obiectiv de 50mm) are o puila
de iesire de 7.1mm.
Este important ca pupila de iesire sa fie
mai mica sau preferabil egala cu pupila ochiului
in conditiile de observare. Un ochi tanar,
in conditii de intuneric bezna si adaptare
corespunzatoare la intuneric (30 min) are
o pupila de 7 - 8 mm. 5mm este o marime mai
comuna pentru oricine trecut de 25 de ani.
Un tip aparte de oculare sunt ocularele parafocale
- oculare de acelasi design si in general
produse aceeasi firma, care prezinta avantajul
ca pot fi schimbate intre ele fara a fi nevoie
sa se faca o noua focalizare.
Lentile
Barlow
Lentila Barlow este un accesoriu care
atunci cand este intercalat intre focuser
si ocular in functie de specificatiile sale
dubleaza sau tripleaza grosismentul instrumentului.
O lentila Barlow este in practica un dublet
acromat divergent, pus la capatul unui tub
lung de 5 - 8 cm. Pe langa "scurtarea" focalei
ocularului cu care sunt folosite, lentilele
Barlow mai au un efect interesant, si anume
maresc eye-relieful, ceea ce usureaza observarea.
Lentilele Barlow se folosesc in general la
observatiile planetare si lunare, dar o lentila
Barlow buna poate fi folosita cu succes la
orice fel de observatii.
Ca un cuvant de avertizare, multe 'junk telescopes'
vin cu o lentila barlow 3x. Pe langa faptul
ca lentilele barlow 3x nu mai ofera o calitate
buna a imaginii in general (limitele designului),
calitatea acestora este la fel ca si calitatea
ocularelor care vin cu telescoapele obisnuite,
adica proasta.
Diagonale
Sunt accesorii folosite la lunete sau telescoape
catadioptrice. O diagonala este formata
dintr-o oglinda plana de calitate aflata la
un unghi de 45 de grade in interiorul unui
suport, care se intercaleaza intre focuser
si ocular asigurand un unghi comod de privire.
Unele diagonale folosesc in loc de oglinda
respectiva o prisma cu reflexie totala.
Lipsa unui astfel de accesoriu ar face imposibila
observarea cu instrumentul indreptat spre
zenit. Dezavantajul folosirii unei diagonale
este ca toate imaginile din ocular sunt vazute
in oglinda, lucru care face foarte dificila
folosirea hartilor. In plus, gasirea obiectelor
devine mai greoaie (nu mai merge sa ne uitam
de-a lungul tubului) si reflectia pe oglinda
provoaca o mica scadere a stralucirii imaginii
(cam 12%).
Cautatoare
Sunt mici lunete dotate cu reticul si cu un
camp vizual mare, montate in paralel cu instrumentul
astronomic. Se folosesc la centrarea telescopului
pe un anumit astru. Cautatorul este cel mai
important accesoriu, fara el plasarea in campul
instrumentului a unui obiect se face foarte
dificil din cauza campului vizual mic al telescoapelor
la puteri mari sau medii de marire. Un cautator
pentru o luneta de 60 - 80 mm are in general
30 - 35 mm diametru si mareste de 6 - 8x.
Un telescop de 150mm diametru necesita un
cautator 10 - 12x50. Intrumentele mari au
drept cautator un alt veritabil telescop sau
luneta! (de exemplu un telescop de 300 - 400
mm diametru are doua cautatoare, unul mic
10x50 si unul 20x100, unde cel de 100mm este
un telescop la randul lui).
Accesorii
- cat costa si de unde pot fi cumparate
Accesoriile se pot cumpara din Statele Unite prin
intermediul lui Alin Tolea ([email protected]).
In mod normal Alin poate gasi oculare Plossl la
mana a doua la un pret in jur de 30 $. In general
acestea sunt nefolosite (venite cu un telescop
nou, pe care oamenii nu le folosesc pentru ca
mai au altele) si sunt in stare excelenta. Sursa
este Astromart,
magazinul virtual pentru instrumente astronomice
la mana a doua.
De asemenea, Alin poate cumpara oculare Plossl
"no name", dar de calitate, tot pentru 27 - 30$,
de la dealeri locali de pe langa Baltimore, MD,
USA (de exemplu Hands
on Optics).
Tot prin intermediul lui Alin puteti cumpara aproape
orice accesoriu de la Orion
Telescopes sau de la orice alt magazin de
astronomie din SUA. Accesorii mai puteti comanda
direct online de la magazinul francez La
Maison de l'Astronomie, sau de la un dealer
din Ungaria (vezi capitolul Newtoniene/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate), dar
preturile sunt aproape duble in comparatie cu
cele din SUA...
Multumesc prietenilor mei Ovidiu Vaduvescu si Alin Tolea pentru contributia lor la acest articol si pentru orele pierdute la corecturi, adaugiri si cautare de informatii!
Daca aveti informatii despre surse de instrumente sau optica (in special din Romania), care nu apar pe aceasta pagina, va rog luati legatura cu autorul la adresa email: [email protected]
De asemenea, daca doriti sa vindeti un instrument astronomic, sau optica, trimiteti un mail si anuntul dumneavoastra va aparea pe aceasta pagina.